Cauza deciziei

Acest lucru survine ca urmare a faptului că preşedintele SUA -Donald Trump a refuzat să menționeze Articolul 5 în discursul ținut la Bruxelles, de pe 25 mai. Potrivit CNN.com dar şi presei din spaţiul britanic  , președintele american ar fi trebuit să reafirme angajamentul SUA față de Articolul 5. Acest articol prevede clar „că un atac asupra unuia dintre aliați este un atac asupra tuturor,”însă Trump a cerut ștergerea propoziției respective din discursul său.

Firul evenimentelor

Chiar dacă există încă mult scepticism față de planul de apărare, susținătorii unei cooperări militare mai strânse au apreciat fondul drept un prim pas crucial.De aceea, ca reacţie directă , Uniunea Europeană a anunțat astăzi crearea unui fond european pentru apărare, care va permite finanțarea unor programe de cercetare privind tehnologii militare și achiziționarea în comun a unor echipamente precum elicoptere și drone militare.

Prezentarea proiectului

UE a dezvăluit miercuri un fond de apărare în valoare de mai multe miliarde de euro, marcând pentru prima dată faptul că banii din bugetul blocului vor fi utilizați exclusiv pentru a cumpăra echipament militar și a reda capacități comune de apărare.

Acesta reprezintă un impuls istoric al UE menit să asigure o nouă fază de cooperare în domeniul politicii militare și de securitate, inclusiv în ceea ce privește achiziționarea de arme și noi tehnologii. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care președintele american Donald Trump și-a exprimat îndoiala cu privire la angajamentul său față de principiul NATO de apărare colectivă, determinând liderii europeni, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, să avertizeze că UE nu se mai poate baza pe aliatul superputerilor.

În timp ce există încă mult scepticism în ceea ce privește planul de apărare – având în vedere lupta UE de a integra mai bine programele și capacitățile de apărare ale țărilor individuale – susținătorii acestei cooperări militare au apreciat fondul ca fiind un prim pas crucial. „Faptul că Comisia împreună cu statele membre sunt pregătite să avanseze, să aibă bani reali și resurse reale este foarte pozitiv”, a declarat Urmas Paet, fost ministru estonian al Estoniei și acum membru al Parlamentului European. „Este clar, bineînțeles, un semnal concret.”

Fapte concrete 

Fondul nou a fost prezentat de către șeful politicii externe a UE, Federica Mogherini și de vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen. De asemenea, ca parte a unui efort mai larg al președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, a avansat ideea unui plan european de acțiune în domeniul apărării. Anunțând acest plan într-un discurs din septembrie 2016, Juncker a spus: „Dacă Europa nu are grijă de propria sa securitate, nimeni altcineva nu o va face pentru noi”. Noul fond este structurat în două părți, aşa cum un oficial de rang înalt al UE a caracteriyat ca fiind  o”fereastră de cercetare” pentru a finanța dezvoltarea colaborativă a tehnologiilor de apărare, cum ar fi domeniul electronic, cel al software-ul criptate sau cele ce ţin de robotică,pentru care Comisia a propus deja 25 de milioane de euro în bugetul UE pentru 2017.

Cea de-a doua parte este o „fereastră de capacități” care ar permite țărilor UE să împartă costurile cu echipamentele militare noi, cum ar fi dronții sau elicopterele. Oficialii au declarat că alocarea anuală pentru prima componentă ar putea crește până la 90 de milioane de euro până în 2020. După aceasta, Comisia intenționează să propună un program dedicat cercetării în domeniul apărării de 500 de milioane de euro pe an.

Priviri ale specialiştilor…în viitor

„Testul real va fi concentrat pe domeniul apărării și nu pe monedă euro”, a spus diplomatul estonian, menționând că, dacă se va dezvolta un conflict în Balcani UE ar trebui să aibă capacitatea de a interveni fără a se îndrepta spre Londra sau Washington.

Pentru a lua conducerea, UE  va depinde în mare măsură de deciziile luate în următoarele câteva luni privind finanțarea grupurilor de luptă existente în Comunitate. Acestea sunt formate din aproximativ 1500 de soldați care nu au fost niciodată dislocați, în principal din cauza disputelor de finanțare.

Până în prezent, cooperarea în domeniul apărării în Europa a existat în principal la nivel bilateral sau regional. Potrivit unui studiu realizat de către Parlamentul European, la începutul lui 2015 au fost aproape 400 de proiecte de cooperare militară în curs de desfășurare în Europa. Printre parteneriatele existente se numără un program comun de achiziții pentru muniții pentru un sistem antitanc utilizat de Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă și Polonia.

În ciuda scepticismului îndelungat, diplomații UE îşi exprimă optimismul, având în vedere sprijinul sporit din partea Franței, Germaniei, Italiei și Spaniei.

Fapt deloc de neglijat în această ecuaţie o reprezintă şi poziţia oficială a UK , mai precis a ceea ce înseamnă Brexit-ul care a adăugat, de asemenea, la sensul de impuls, deoarece, dacă luăm datele statistice oficiale, vom descoperi cum anume UK a rezistat în mod tradițional oricărei competiții percepute în raport NATO.

Surse foto : Jonathan Nackstrand/AFP via Getty Images, Adevarul, Agora.md, www.koboonga.com

Bibliografie şi webografie selectivă utilizată :

1.https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/defending-europe-factsheet_en.pdf

2.http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/stratXXI_2008.pdf

3.https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/global/Documents/Public-Sector/gx-2015-deloitte-global-defense-outlook.pdf

4.https://thf-reports.s3.amazonaws.com/2016/BlueprintforBalance.pdf

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al ziarului Criteriul Național