Motivul: cele două ar fi avut un rol în ţinerea în arest preventiv a unei doamne acuzate de şantaj timp de şase luni.

Ultima încercare a parlamentarilor: cinci dintre ei propun modificarea titlului unui articol, prin inlocuirea sintagmei „Conflictul de interese” cu sintagma „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, conform Realitatea.net.

Sincer, ni se pare o prostie fără limite. Conflictul de interese e una şi traficul de influenţă altceva. CarmenKlaus Iohannis a reacţionat imediat şi a spus că nu este de acord. Foarte bine. Să oîl credem?

Dar Neamţul mai face o gafă cu o decorare. După ce l-a decorat pe preşedintele AFDPR, un simpatizant legionar, numit Octav Bjoza, acum a decorat un medic cercetat pentru luare de mită, explică Mediafax.

Klaus Iohannis ar fi încălcat Constituţia atunci când a convocat partidele la discuţii la Cotroceni, susţine EvZ.

Am scris aici că Iohannis mimează că în România nu există USL. Acum aflăm că preşedintele Klaus I. face acelaşi lucru în ceea ce ar trebui să fie un dialog real cu împrumutaţii în CHF, cum explică Bursa.

Cristian Troacă, omul care şi-a schimbat numele-n David, a fost eliberat condiţionat şi s-a convertit la penticostalism chiar ieri, a consemnat Gândul.

Refuzul remiterii acestor documente, atrage atenţia DNA, constituie obstrucționarea Justiției.

Direcția Națională Anticorupție îi cere lui Tăriceanu să-i pună la dispoziție toate înscrisurile întocmite de Senat în anii 2014 și 2015, pentru urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a senatorilor în funcție, până cel târziu pe 22 aprilie.

Mai jos, comunicatul DNA integral:

Direcția Națională Anticorupție revine cu o nouă cerere adresată președintelui Senatului dl. Călin Popescu Tăriceanu prin care solicită predarea, în cel mai scurt timp, a unor înscrisuri necesare cauzei în care senatorul ȘOVA DAN-COMAN este cercetat cu privire la săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu. (detalii comunicat 494 din 13 martie 2015).

Concret, DNA cere predarea: 

1. tuturor înscrisurilor întocmite de Senatul României ca urmare a cererii DNA privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului Șova Dan Coman; 

2. tuturor înscrisurilor întocmite de Senatul Românei în anii 2014 și 2015, ca urmare a cererilor DNA pentru urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a senatorilor în funcție în perioada 2014-2015.

Cererea de predare de înscrisuri adresată președintelui Senatului de către procurorii DNA se întemeiază pe dispozițiile art. 170 alin 1 Cod Procedură Penală, potrivit căruia „În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni și sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte și să le predea, sub luare de dovadă”.

În prezenta cererea se arată că „refuzul de punere a dispoziția DNA a înscrisurilor solicitate constituie infracțiunea de obstrucționare a justiției (art. 271 alin 1 lit. b Cod Penal)”.

Precizăm că alte două cereri similare fuseseră trimise președintelui Senatului, de către procurorii DNA, la datele de 9 aprilie 2015, respectiv 14 aprilie 2015, dar acestea nu au primit vreun răspuns.
Subliniem că afirmațiile făcute în spațiul public potrivit cărora cererile anterior menționate ar fi trebuit transmise Senatului, de către DNA, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și al Ministerului Justiției, sunt eronate, deoarece respectiva procedură, fiind o procedură specială, este aplicabilă numai în situația cererii de încuviințare a reținerii/arestării (membrilor parlamentului) ori a urmăririi penale (a miniștrilor sau foștilor miniștri care sunt și membri ai parlamentului).
Or, în situația de față, procurorii DNA solicită Senatului înscrisuri necesare cauzei, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, aceleași care s-ar aplica în împrejurarea în care un organ de urmărire penală ar cere unei instituții acte sau documente ce pot servi ca mijloc de probă.