Guvernul rus a respins în mod constant acuzațiile potrivit cărora trupele sale ar fi comis orice fel de infracțiuni în timpul ofensivei de anul trecut în Ucraina.

Conform publicatiei EQYNews.ro, un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) a fost emis doar pe numele a trei președinți în exercițiu, printre care Vladimir Putin (Rusia), Omar al-Bashir (Sudan) și Muammar Gaddafi (Libia).

Deși este puțin probabil ca Putin să fie văzut în curând în fața instanței, mandatul ar putea duce la reținerea și extrădarea sa la Haga în cazul în care vizitează o țară care face parte din Curtea Penală Internațională.

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe baza presupuselor deportări ilegale de minori și relocări ilegale de persoane din Ucraina în Rusia. În plus, a fost emis un mandat de arestare și pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, din cauza acelorași acuzații.

Rusia nu a făcut niciun efort pentru a-și ascunde planul de a aduce mii de copii ucraineni în țara lor, pe care îl prezintă ca un fel de efort umanitar pentru a proteja orfanii și copiii rămași în zona de război.

După știrile de ultimă oră de la Moscova, Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, și-a exprimat opinia pe canalul său de Telegram cu privire la deciziile Curții Penale Internaționale. Ea a declarat că acestea nu au nicio importanță pentru Rusia, nici din punct de vedere juridic, nici în alt mod.

Federația Rusă nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și, prin urmare, nu are nicio responsabilitate care decurge din acesta.

Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Rusia consideră că întrebările puse de Curtea Penală Internațională sunt „scandaloase și inacceptabile”. În plus, el a declarat că orice decizie luată de Curte este „nulă și neavenită” în ceea ce privește Rusia.

Autoritățile ucrainene de rang înalt au salutat hotărârea Curții Penale Internaționale (CPI), care a fost descrisă de procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, ca fiind „o piatră de hotar importantă pentru Ucraina, precum și pentru cadrul juridic internațional”.

Yermak, șeful echipei prezidențiale, a declarat că eliberarea mandatului a fost „doar începutul”.

Andriy Kostin, procurorul general al Ucrainei, a considerat decizia ca fiind „una importantă pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional… dar este doar primul pas în lunga căutare a justiției”.

În urmă cu aproximativ un an, Karim Khan, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), a lansat o anchetă privind posibile încălcări ale dreptului internațional, cum ar fi crime de război, crime împotriva umanității și genocid în Ucraina. În timpul celor patru vizite pe care le-a efectuat în Ucraina, Khan s-a concentrat pe posibilitatea comiterii de crime împotriva minorilor și pe distrugerea infrastructurii civile.

Adrian Cioroianu, propus ambasador la UNESCO; Iulian Chifu, fost consilier al lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni: Eugen Tomac, lider PMP; Liviu Chodan, comandant al Fortelor Navale; Gheorghe Haţegan, director adjunct Transgaz.

Este vorba despre peste 80 de occidentali din diferite state. Îndeobşte, când un stat face un astfel de gest extrem, alege persoane publice reprezentative, care într-un fel sau altul se află în prima linie a unui anumit set de criterii după care sunt alese.

Din contră, RussiaToday.ro, oficiosul din Carpaţi al Kremlinului, afirmă că totul este o făcătură. Se pune întrebarea: de ce a alcătuit Rusia o listă neagră, dacă ea nu a fost dată publicităţii chiar de Kremlin, cu surle şi trânbiţe?

O listă care există. Iată ce scrie France24 despre ea:

„Moscow has released a blacklist of European Union politicians barred from Russia in response to EU sanctions over Crimea and Ukraine, Dutch Prime Minister Mark Rutte said on Friday.”

Acest mod de acţiune este necesar pentru că Rusia nu are nevoie să se consulte cu nimeni ca să atace, pe când NATO are nevoie de acordul celor 28 de state membre.

George Friedman de la Stratfor explică faptul că Uniunea Europeană trece printr-o dublă criză: definirea graniţelor sale cu Rusia şi însăşi viitorul ei în sine. A consemnat Adevărul.

Un cameraman de la Naşul TV fuma la intrarea în clădirea în care la parter este această televiziune, iar la etajul cinci HotNews. Robert Turcescu şi Radu Moraru povestesc că între salariatul lor şi un angajat HotNews s-a iscat o ceartă, ce a adus capii cotidianului electronic la parter (şi nu numai).

Articolul publicat de russiatoday.ro are titlul:  Acest articol nu ar fi trebuit să apară pe russiatoday.ro…

Russiatoday traduce interviul oficialului rus spunând că România a încălcat linia de roșie și că în acest moment fereastra de negociere între România și Rusia în privința Moldovei a fost închisă. Russiatoday.ro sugerează că Moscova ar fi fost dispusă să negocieze unirea Moldovei cu România, dar Bucureștiul nu ar fi respectat anumite cereri ale Rusiei, care nu sunt însă menționate, dar probabil se referă la scutul antirachetă de la Deveselu.

Russiatoday. ro se referă și la prețul pe care îl va plăti România:

Preţul? Republica Moldova, Bucovina de Nord, Herţa, Bugeac…
Viitorul? O Moldovă Mare, care va include administrativ, într-o formă sau alta, Bucovina, Herţa, Bugeac şi o fâşie spre Odessa, şi o Românie la fel ca acum, dacă nu chiar mai mică dacă luăm în calcul jocul geopolitic prezent al Ungariei lui Orban.

ARTICOLUL INTEGRAL PUBLICAT PE RUSSIATODAY.RO:

… cel puţin aşa va gândi armata de postaci soroizi care acuză platforma asta de propagandă rusească.
Azi, Ministerul rus de Externe a transmis clar, cu subiect şi predicat, prin vocea lui Karasin, că Moscova îşi va îndrepta atenţia spre Republica Moldova, spre forţele politice care susţin independenţa şi suveranitatea Republicii, în detrimentul celor care promovează unirea cu România.
Ce înseamnă asta? Că fereastra de negociere Ro-Ru cu privire la Moldova s-a închis. Cel mai probabil din cauza Bucureştiului, care şi-a dat acordul să devină platformă americană de atac. A fost o linie roşie pe care România a încălcat-o.
Preţul? Republica Moldova, Bucovina de Nord, Herţa, Bugeac…
Viitorul? O Moldovă Mare, care va include administrativ, într-o formă sau alta, Bucovina, Herţa, Bugeac şi o fâşie spre Odessa, şi o Românie la fel ca acum, dacă nu chiar mai mică dacă luăm în calcul jocul geopolitic prezent al Ungariei lui Orban.
Cum am ajuns în această situaţie?
Simplu! Din cauza unei clase politice care timp de 25 de ani a ignorat tot ce înseamnă interes naţional al României în favoarea intereselor naţionale americane.
De mai bine de un sfert de secol, Educaţia, Cultura şi Armata au fost subfinanţate crunt, indiferent cine s-a perindat pe la Cotroceni sau pe la Palatul Victoria. Adică exact domeniile care ar fi putut păstra, cultiva, creşte şi sărbători sentimentul unei identităţi naţionale precise şi puternice a românilor. Idealul României Mari a fost sacrificat pe altarul globalismului unipolar occidental – însă ce faci când lumea redevine multipolară, este o întrebare la care n-ar fi în stare să vă răspundă acum nici cumpănaşii, nici fotele, chifufele, ungurenii sau alţi băieţi în costum cu batistuţă, doctori în politica externă a lui Putin şi repetenţi în politica externă a Bucureştiului.
Pierderea Moldovei este un eşec major al Bucureştiului. Puteţi s-o numiţi propagandă, puteţi s-o numiţi provocare… rămâne un eşec dureros pentru toţi cei care nu au încetat să viseze la o Românie Întreagă.

sursa: flux24.ro

Ruşii au declarat la întâlnirea care a avut loc în Germania luna trecută că o încercare de returnare a Crimeei Ucrainei va fi întâmpinată „puternic, inclusiv prin folosirea forţei nucleare”.

Ei au declarat că dacă NATO trimite arme Ucrainei, această iniţiativă va fi văzută drept „o nouă avansare a NATO spre graniţa rusă” şi „poporul rus va cere un răspuns puternic”.

Ei au adăugat că „aceleaşi condiţii care au existat în Ucraina şi au determinat Rusia să acţioneze aici” există şi în cele trei state baltice, care, ca şi Ucraina, au un număr mare de persoane care se consideră etnici ruşi.

Rusia ar intenţiona să facă mai mulţi paşi şi în ceea ce priveşte ţările baltice, potrivit notelor, dar aceştia sunt mai degrabă „acţiuni de destabilizare care ar face şi mai dificilă identificarea Rusiei decât cele din estul Ucrainei”.

Notele sugerează că Moscova ar evita trimiterea de „trupe şi armament greu în favoarea altor instrumente”.

„Rusia speră să atragă treptat populaţia rusă către Rusia fără să ofere NATO un pretext de a mobiliza trupe”, adaugă documentul.

Dacă NATO răspunde, aceasta îl face „un potenţial coagresor împotriva minorităţilor vorbitoare de limbă rusă din statele baltice”, o situaţie descrisă ca „potenţial mult mai periculoasă decât în Ucraina pentru Statele Unite”.

sursa: Mediafax

„Sunem pe cale să aplicăm cel mai amplu dispozitiv de apărare colectivă de după încheierea Războiului Rece”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit Euronews.

În mod special, prezenţa militară este suplimentată în Europa de Est. „Acesta este doar începutul” modului de adaptare la noile realităţi de securitate din Europa, a explicat Stoltenberg cu ocazia unui seminar desfăşurat în Statele Unite.

Potrivit lui Stoltenberg, strategia viitoare a NATO va viza contracararea modelului de „război hibrid” – o combinaţie de tehnici de război convenţionale, de gherilă urbană şi cibernetice folosită în prezent în estul Ucrainei.

„NATO trebuie să intensifice sistemele de alertă rapidă situaţională, pentru a şti când avem de-a face cu un atac. Tehnicile hibride încearcă să profite de orice deficienţă”, a explicat Stoltenberg, îndemnând ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice să suplimenteze bugetele apărării, în contextul investiţiilor masive în echipamente militare făcute în ultimii ani de Rusia şi China.

sursa: Mediafax

Compania a primit mai multe notificări în care furnizorul rus amenință că va opri complet livrările spre Republica Moldova’, au informat responsabilii Moldovagaz, potrivit jurnal.md. ‘Primim din ce în ce mai des astfel de avertizări. Vedem ce se întâmplă în Ucraina, care trebuie să achite în avans pentru gazul livrat. Pentru noi asta ar fi o povară foarte mare, atât pentru companii, cât și pentru consumatori”, au adăugat ei.

În prezent, Moldovagaz are o datorie de 5,2 miliarde de dolari față de Gazprom, dintre care 89% reprezintă datoria regiunii separatiste transnistrene.

sursa: Agerpres

SUA: Camera Reprezentanților îi cere lui Obama să trimită arme letale în Ucraina

Camera Reprezentanților a votat masiv luni în favoarea unei rezoluții cerându-i președintelui american Barack Obama să furnizeze Ucrainei arme letale pentru a se apăra împotriva „agresiunii” ruse, informează AFP.

Rezoluția 348-48 a fost aprobată de o majoritate de republicani și democrați, accentuând presiunea asupra administrației Obama pentru a nu mai întârzia furnizarea de arme și material militar greu forțelor Kievului.

Casa Albă a anunțat în această lună că livrează Ucrainei echipamente militare neletale de 75 de milioane de dolari.

Dar șeful Statului Major al armatei Martin Dempsey a declarat, în cadrul unei audieri în fața Comisiei Forțelor Armate din Senat, că este „imperativ să se examineze acordarea de ajutor letal”, în timp ce secretarul apărării Ashton Carter a afirmat în timpul audierii sale de confirmare că și el „înclină” în această direcție.

Rezoluția de luni îi cere lui Barack Obama să furnizeze Ucrainei „sisteme de arme de apărare letale” ce ar permite ameliorarea capacității Ucrainei de „a-și apăra suveranitatea teritorială contra agresiunii nejustificate și continue a Federației Rusie”.

Ambasadorul Rusiei în Danemarca a avertizat sâmbătă statul scandinav să nu se alăture sistemului antirachetă al SUA și NATO pe care Moscova îl consideră o amenințare, iar în replică oficialii danezi au calificat aceste preocupări drept inacceptabile sau chiar necugetate, relatează DPA.

„Nu cred că danezii sunt pe deplin conștienți de consecințele alăturării Danemarcei la sistemul antirachetă condus de americani”, a apreciat Mihail Vanin într-un articol de opinie publicat de cotidianul Jyllands-Posten.

„Dacă se va întâmpla acest lucru, navele daneze vor deveni ținte pentru rachetele nucleare rusești”, a adăugat el.

Sistemul antirachetă este de mult timp un măr al discordiei între Rusia și Alianța Nord-Atlantică, din care Danemarca face parte.

sursa: agerpres

„Alianţa Nord-Atlantică exprimă o profundă preocupare privind exerciţiile neprevăzute organizate de Rusia”, potrivit unui comunicat oficial.

„Rusia a efectuat cel puţin 12 exerciţii militare inopinate în ultimii doi ani, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică nu a mai efectuat astfel de mavenre militare din timpul Războiului Rece”, a declarat un oficial NATO pentru agenţia TASS.

Marţi, Aleksei Meşkov, adjunct al ministrului rus de Externe, afirma că Rusia este „profund îngrijorată” de manevrele militare NATO efectuate în apropierea frontierelor Rusiei.

Nave ale Alianţei Nord-Atlantice efectuează exerciţii în Marea Neagră, în timp ce Rusia a lansat manevre militare în regiunea Arctică, în Crimeea, în Marea Neagră şi în Marea Baltică.

sursa: Mediafax