Guvernul rus a respins în mod constant acuzațiile potrivit cărora trupele sale ar fi comis orice fel de infracțiuni în timpul ofensivei de anul trecut în Ucraina.

Conform publicatiei EQYNews.ro, un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) a fost emis doar pe numele a trei președinți în exercițiu, printre care Vladimir Putin (Rusia), Omar al-Bashir (Sudan) și Muammar Gaddafi (Libia).

Deși este puțin probabil ca Putin să fie văzut în curând în fața instanței, mandatul ar putea duce la reținerea și extrădarea sa la Haga în cazul în care vizitează o țară care face parte din Curtea Penală Internațională.

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe baza presupuselor deportări ilegale de minori și relocări ilegale de persoane din Ucraina în Rusia. În plus, a fost emis un mandat de arestare și pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, din cauza acelorași acuzații.

Rusia nu a făcut niciun efort pentru a-și ascunde planul de a aduce mii de copii ucraineni în țara lor, pe care îl prezintă ca un fel de efort umanitar pentru a proteja orfanii și copiii rămași în zona de război.

După știrile de ultimă oră de la Moscova, Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, și-a exprimat opinia pe canalul său de Telegram cu privire la deciziile Curții Penale Internaționale. Ea a declarat că acestea nu au nicio importanță pentru Rusia, nici din punct de vedere juridic, nici în alt mod.

Federația Rusă nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și, prin urmare, nu are nicio responsabilitate care decurge din acesta.

Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Rusia consideră că întrebările puse de Curtea Penală Internațională sunt „scandaloase și inacceptabile”. În plus, el a declarat că orice decizie luată de Curte este „nulă și neavenită” în ceea ce privește Rusia.

Autoritățile ucrainene de rang înalt au salutat hotărârea Curții Penale Internaționale (CPI), care a fost descrisă de procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, ca fiind „o piatră de hotar importantă pentru Ucraina, precum și pentru cadrul juridic internațional”.

Yermak, șeful echipei prezidențiale, a declarat că eliberarea mandatului a fost „doar începutul”.

Andriy Kostin, procurorul general al Ucrainei, a considerat decizia ca fiind „una importantă pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional… dar este doar primul pas în lunga căutare a justiției”.

În urmă cu aproximativ un an, Karim Khan, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), a lansat o anchetă privind posibile încălcări ale dreptului internațional, cum ar fi crime de război, crime împotriva umanității și genocid în Ucraina. În timpul celor patru vizite pe care le-a efectuat în Ucraina, Khan s-a concentrat pe posibilitatea comiterii de crime împotriva minorilor și pe distrugerea infrastructurii civile.

Germania nu mai e de încredere, are degetele strânse la uşă de Rusia putinistă. Dacă pocneşte acesta din degete, intră în recesiune, sunt sute de companii germane care-şi restrâng azi activitatea din Rusia, şi aşa nu prea mai este Germania atât de prosperă ca înainte de criza Greciei.

România trebuie să se apropie de dreapta conservatoare eurorealistă poloneză (pro-european, dar capabilă să vadă metehnele Europei de azi), de Scandinavia şi de Marea Britanie, altfel ne vom trezi descoperiţi în faţa ruşilor.

Polonia lui Andrzej Duda ne aşteaptă, aşa cum a făcut-o întotdeauna. Aceşti oameni ne-au respectat întotdeauna pentru că i-am ajutat cu expatrierea tezaurului naţional în timpul celui de-al doilea război.

Ruşii au declarat la întâlnirea care a avut loc în Germania luna trecută că o încercare de returnare a Crimeei Ucrainei va fi întâmpinată „puternic, inclusiv prin folosirea forţei nucleare”.

Ei au declarat că dacă NATO trimite arme Ucrainei, această iniţiativă va fi văzută drept „o nouă avansare a NATO spre graniţa rusă” şi „poporul rus va cere un răspuns puternic”.

Ei au adăugat că „aceleaşi condiţii care au existat în Ucraina şi au determinat Rusia să acţioneze aici” există şi în cele trei state baltice, care, ca şi Ucraina, au un număr mare de persoane care se consideră etnici ruşi.

Rusia ar intenţiona să facă mai mulţi paşi şi în ceea ce priveşte ţările baltice, potrivit notelor, dar aceştia sunt mai degrabă „acţiuni de destabilizare care ar face şi mai dificilă identificarea Rusiei decât cele din estul Ucrainei”.

Notele sugerează că Moscova ar evita trimiterea de „trupe şi armament greu în favoarea altor instrumente”.

„Rusia speră să atragă treptat populaţia rusă către Rusia fără să ofere NATO un pretext de a mobiliza trupe”, adaugă documentul.

Dacă NATO răspunde, aceasta îl face „un potenţial coagresor împotriva minorităţilor vorbitoare de limbă rusă din statele baltice”, o situaţie descrisă ca „potenţial mult mai periculoasă decât în Ucraina pentru Statele Unite”.

sursa: Mediafax

Un anunț în acest sens a fost făcut de ministrul rus al apărării Serghei Șoigu la Centrul național de gestionare a apărării din Moscova.

La această inspecție de verificare inopinată a stării de pregătire de luptă participă 38.000 de soldați, 3.360 de tehnică militară, 41 de nave, 15 submarine, 110 avioane și elicoptere, a indicat ministrul Șoigu.