<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Criteriul National &#187; plic</title>
	<atom:link href="https://criteriul.ro/tag/plic/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://criteriul.ro</link>
	<description>Publicatie nationala de stiri si atitudine 24/24</description>
	<lastBuildDate>Mon, 25 May 2026 16:07:45 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.1.41</generator>
	<item>
		<title>File din istoria papetariei: Cum a aparut pentru prima data plicul</title>
		<link>https://criteriul.ro/file-din-istoria-papetariei-cum-a-aparut-pentru-prima-data-plicul/</link>
		<comments>https://criteriul.ro/file-din-istoria-papetariei-cum-a-aparut-pentru-prima-data-plicul/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Oct 2018 14:17:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[Andreea Paul]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Life]]></category>
		<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<category><![CDATA[birotica si papetarie]]></category>
		<category><![CDATA[papetarie]]></category>
		<category><![CDATA[plic]]></category>

		<guid isPermaLink="false">https://www.criteriul.ro/?p=36119</guid>
		<description><![CDATA[Cum ar fi aratat lumea in care traim daca nu s-ar fi inventat plicul? Iti poti imagina ca primesti facturi sau scrisori, fara ca acestea sa fie sigilate intr-unul din]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p class="western" align="justify"><em>Cum ar fi aratat lumea in care traim daca nu s-ar fi inventat plicul? Iti poti imagina ca primesti facturi sau scrisori, fara ca acestea sa fie sigilate intr-unul din cele mai cunoscute articole de papetarie, plicul?</em></p>
<p class="western" align="justify">Informatiile personale sau cecurile nu ar putea fi trimise in lipsa plicurilor. Acest tip de articol de papetarie a fost prima oara folosita in urma cu cateva mii de ani, insa forma si materialul a diferit de la o epoca la alta.</p>
<p class="western" align="justify"><b>Inceputul</b></p>
<p class="western" align="justify">In antichitate, acum mai mult de 5000 de ani, Babilonul era cunoscut pentru codul de legi al lui Hammurabi, dar si pentru alte asemenea tablete &#8222;redactate&#8221;. De aceea, pentru a pastra informatiile confidentiale, dar si pentru siguranta tabletei, s-a inventat acest produs de papetarie, chiar inainte de aparitia hartiei! Primul plic era confectionat din lut, avand forma unui dosar. Acesta era impaturit peste tableta, dupa care era copt, pentru a se intari si a pastra in siguranta tableta. Astfel, pentru a citi mesajul, destinatarul trebuia sa sparga &#8222;plicul&#8221; si sa scoata tableta. Cu toate ca nu era chiar un produs de papetarie, acest sistem a fost imaginat cu 3000 de ani inaintea erei noastre, pastrandu-se pana in prezent.</p>
<p class="western" align="justify"><b>Aparitia hartiei</b></p>
<p class="western" align="justify">In China, unde hartia a fost inventata in jurul anului 200 i.e.n., plicurile de hartie, cunoscute drept &#8222;chih poh&#8221; erau folosite pentru distribuirea darurilor sub forma de bani oficialilor guvernamentali, la fel cum astazi folosim aceste articole de <span style="color: #000080"><span lang="zxx"><span style="text-decoration: underline"><a href="https://www.viamond.ro/" target="_blank">papetarie</a></span></span></span> pentru facturi sau recomandate.</p>
<p class="western" align="justify"><b>Plicul modern</b></p>
<p class="western" align="justify">La inceputul secolului XIX, plicul era doar o coala de hartie in care se impaturea scrisoarea, fiind astfel taxata de serviciile postale ca o foaie extra. Cum hartia era pe acele vremuri un lux, pe care nu toti si-l puteau permite, cei mai multi trimiteau scrisori fara plicuri, pliate si cu adresa scrisa pe spatele scrisorii. Insa, incepand cu anul 1837, cand a avut loc reforma serviciilor postale in Anglia, toate scrisorile au inceput sa fie invelite si sigilate cu stampila. De altfel, Anglia este tara creditata cu inventarea acestui produs de papetarie sub forma cunoscuta si astazi.</p>
<p class="western" align="justify"><b>Masina de impaturit hartie</b></p>
<p class="western" align="justify">Astfel, dupa aceasta reforma, cererea de plicuri a crescut foarte mult, atat de mult incat firmele oficiale de papetarie nu mai puteau sustine productia. De aceea, in 1840 a aparut primul aparat care impaturea hartia sub forma unui plic, iar in 1851, aceste masini puteau deja sa produca pana la 240 de plicuri pe ora.</p>
<p class="western" align="justify">Poate aceste cifre nu inseamna mult, insa, la doar cativa ani distanta, un inventator din SUA a construit o masinarie ce putea produce in jur de 2500 de astfel de articole de papetarie pe ora.</p>
<p class="western" align="justify">Daca la inceput plicurile erau lipite manual, sau se aplica un sigiliu din ceara, James Green Arnold a revolutionat industria de papetarie, introducand pe piata primele plicuri cu lipici.</p>
<p class="western" align="justify"><b>In prezent</b></p>
<p class="western" align="justify">Astazi, acest articol de papetarie este indispensabil, fiind produse circa 185 de miliarde de bucati in fiecare an, intr-o mare varietate de dimensiuni, stiluri si culori. Astfel, pentru ca si afacerea ta sa profite de avantajele acestui produs de papetarie, alege Viamond.ro! Lider in industria de papetarie si birotica online, Viamond si-a inceput povestea in Romania acum 25 de ani, iar din acel moment a crescut constant. Cauta pe site ofertele la produse de papetarie si beneficiaza de cele mai avantajoase preturi din acest domeniu!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://criteriul.ro/file-din-istoria-papetariei-cum-a-aparut-pentru-prima-data-plicul/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
