Pentru cine este penoplastia medicală?

Pentru unii bărbați, mărirea penisului este simțită ca o necesitate. Unii pot avea complexe care se manifestă în timpul actului sexual, în vestiarul colectiv dintr-un mediu sportiv sau în timpul unei schimbări de viață care subminează încrederea în sine. Alți bărbați nu suferă de aspectul penisului lor, ci pur și simplu doresc mărire penis pentru a aduce mai multă plăcere partenerului lor în timpul relațiilor amoroase.

Cererea de mărire a penisului există de mult timp și tabu-ul este treptat ridicat, în special datorită penoplastiei medicale. Această tehnică prin injectare cu acid hialuronic face posibilă depășirea constrângerilor legate de intervenția chirurgicală și este deosebit de potrivită pentru bărbații care se tem de sala de operație.

Indiferent de vârsta lor, pacienții care aleg această tehnică sunt convinși că având un penis mai mare îmbunătățește stima de sine și duce la o performanță sexuală mai bună.

Cum se efectuează o penoplastie medicală?

Intervenția are loc într-un cabinet medical. Injectarea acidului hialuronic se face sub pielea penisului folosind o canulă fină pentru o bună distribuție în penis. Gestul nu necesită o incizie și este aproape nedureros deoarece în prealabil se face o anestezie locală foarte ușoară. Cantitatea injectată depinde de dimensiunea penisului și de cererea pacientului.

După injecții pot apărea un ușor edem și câteva hematoame rare. Masajele sunt recomandate în post-tratament pentru o bună distribuție a produsului în penis și un rezultat armonios. Reluarea activităților sau a sportului se poate face în aceeași zi, dar este de preferat să aștepți puțin înainte de a relua activitatea sexuală (timpul în care edemul dispare). O vizită de control are loc la o lună după injecții pentru a corecta eventualele nereguli. Nu există cicatrici, corectarea este discretă și foarte naturală.

Care sunt beneficiile folosirii acidului hialuronic?

Injectarea cu acid hialuronic este un act simplu ale cărui rezultate sunt vizibile imediat și care nu lasă cicatrici. Este un produs biocompatibil și resorbabil, care nu prezintă risc de respingere și nu necesită nicio testare prealabilă. În funcție de vâscozitatea sa, poate reda volum zonelor cărora le lipsește, tocmai acesta este efectul căutat în contextul măririi penisului.

Există doar rare contraindicații pentru penoplastia prin injectare cu acid hialuronic: unele sunt medicale (boli autoimune sau probleme de coagulare a sângelui), iar altele sunt psihologice (creșterea penisului nu rezolvă problemele de erecție).

Serviciile de transport colete sunt astai mai numeroase ca oricand, astfel ca la o simpla cautare pe Internet, cel mai probabil iti vor fi furnizate sute de rezultate relevante. Intr-un asemenea context, nu este de mirare faptul ca alegerea unor servicii de transport marfa potrivite, a devenit o veritabila provocare. Iata asadar cum poti trimite in siguranta un colet pe orice ruta.

            Ambaleaza totul cat mai bine

Unul dintre cele mai simple moduri prin care poti asigura un colet este prin intermediul unei ambalari corecte. In prezent putem spune ca avem la dispozitie o varietate de solutii in acest sens. De la incredibila folie stretch, pana la cea cu bule (ideala pentru produsele fragile), toate reprezinta optiuni practice in ceea ce priveste siguranta unui colet. Astfel, inainte de a trimite orice pachet, este recomandat sa te asiguri ca iei toate masurile de protectie ce se impun.

            Colaboreaza cu o firma de transport colete serioasa

Gasirea unei firme de profil serioase probabil ca nu este un lucru simplu, avand in vedere multitudinea de optiuni existenta in prezent. Cert insa este faptul ca review-urile lasate de fosti clienti sau modul in care o astfel de companie negociaza totul, sunt doar doua lucruri carora le poti acorda atentie. Mai mult decat atat, este recomandat sa fii atent si la rutele pe care o companie le acopera. Spre exemplu, daca ai nevoie de servicii de transport colete Romania-Spania, cel mai sigur este sa alegi o companie care strabate doar aceasta ruta sau alte cateva rute adiacente. In plus, o companie de transport serioasa, isi va lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca marfurile transportate ajung mereu intacte si la timp.

            Utilizeaza cutii la dimensiunea corecta

Cutia in care sunt transportate bunurile de trims este de asemenea un lucru ce poate contribui la siguranta. Spre exemplu, este recomandat sa legi o cutie mai mare decat produsul pe care il trimiti, si in jurul acestuia sa pui un strat gros de gartie si invelis cu bule. In acest fel, continutul pachetului nu se va deplasa in toate partile pe durata transportului. Impacheteaza cele mai grele articole, urmate de cele mai usoare. Evipa pe cat posibil trimiterea unor produse fara a le pune intr-o cutie, pentru ca un simplu invelis nu este intotdeauna suficient pentru o protectie sporita.

Când ne gândim la companii de cafea iconice, Starbucks este, probabil, primul care îți vine în minte. Mega lanțul Starbucks Coffe Company s-a înființat în Seattle în anul 1971.

Inițial a apărut sub denumirea „Starbucks Coffee, Tea and Spice” și a fost înființat de Jerry Baldwin, Zev Siegel și Gordon Bowker. Un deceniu mai târziu, Starbucks și-a deschis cel de-al patrulea magazin în Seattle. În septembrie 1982, Howard Schultz a devenit managerul departamentului de marketing al Starbucks, pentru cele patru magazine din Seattle. Schultz a părăsit mai târziu Starbucks, pentru a-și deschide propriul lanț de magazine de specialități de cafea în Seattle, după modelul specific italian al espresso-barurilor. În 1987, la numai un an de la lansarea magazinelor, Schultz a cumpărat în franciză, compania Starbucks. Între anii 1987 și 1992, Starbucks, sub conducerea lui Schultz, a deschis 150 de magazine noi.

Potrivit site-ului oficial Starbucks, atunci când primul magazin a fost deschis în 1971 în Seattle, angajații purtau șorțuri maro pentru a se potrivi cu marca companiei și boabele de cafea pe care magazinul le vindea.

Până în 1987 Starbucks a extins locațiile sale deschizând 17 cafenele. Deși aceste locații au fost menite să surprindă vibe-ul de cafenele italiene – angajații erau îmbracați cu uniforme, purtând astfel cămăși albe și papioane negre, dar în prezent, aceștia poartă celebrele șorțuri verzi.

Șorțurile lor nu erau întotdeauna verzo, potrivit unui comunicat de presă. La început angajații au purtat șorțuri de culoare maro similar cu logo-ul lor, o nuanță de maro-hued în 1971, la prima lor locație în Seattle Pike Place Market. Smock nu a schimbat culorile până în 1987, când Starbucks a trecut la un stil de magazin de cafea cu un vibe mai European, incluzând vânzarea de băuturi artizanale și degustări de specialitate espresso, muzică jazz și adoptarea unei vestimentații profesionale, care cuprindea purtarea de cămăși albe și papioane negre.

După câțiva ani această atmosferă italiană a facilitat cunoașterea acestui „gen de cafea” cunoscut și în zilele de astăzi.

Șorțurile au fost verzi, dar s-a adaugat pe ele prin broderie și logo-ul Starbucks. De asemenea compania a adoptat și purtarea șorțurilor negre-hued ca o modalitate de a desemna „partenerii certificați în cunoștințe de cafea”, alias maeștrii ale cafelei. Șorțurile de culori diferite pe care le-am văzut de-a lungul anilor (de exemplu, portocaliu, albastru pal, violet, roșu, negre etc.) au fost folosite pentru a „sărbători evenimentele și reperele și pentru a recunoaște contribuțiile partenerilor”.

Deși au fost aruncate câteva nuanțe în amestec, nuanța clasică verde, de culoarea pădurii rămâne piatra de temelie a brandingului Starbucks. Ne-ar aventura o presupunere, deși este neconfirmată de către companie, că nuanța Starbucks verde reprezintă începuturile luminoase ale unui bob de cafea tânar, care este gata pentru prăjire și apoi preparare.

Când te gândești la un barista Starbucks, probabil că iți imaginezi că poartă un șorț verde.

Majoritatea angajaților poartă șorțul starbucks verde clasic, personalizat cu logo-ul companiei pe piept, dar ocazional, s-ar putea întâlni ceva diferit la cafenele locale: de exemplu un barista care poartă un șorț Starbucks negru.

„Am purtat șorțul nostru verde cu alb, negru și kaki”, a declarat Michelle Dougherty, un fost angajat starbucks. „Îmi amintesc că parțile superioare ale corpului tău trebuiau să fie mereu de aceeași culoare și nu puteai purta o cămașă polo neagră cu un alt articol alb dedesubt.”

Câțiva ani mai târziu, în anii 1990, șorțul negru Starbucks și-a făcut apariția ca o modalitate de a oferi o anumită denumire purtătorului șorțului.

Clienții pot vedea Baristas Starbucks purtând un șorț, care are o nuanță diferită față de verdele standard, deoarece Starbucks are un sistem de culori specifice pentru șorțurile sale. Fiecare culoare semnifică o caracteristică specială despre bariști sau magazin, o schimbare sezonieră sau un nivel de pregătire pe care barista l-a atins.

Deci, care este povestea din spatele șorțurilor colorate starbucks? O privire în urmă, în istoria companiei ne ajută să spargem codul de culoare.

Dacă vedeți pe cineva care vă servește cafeaua purtând un șorț negru Starbucks, să știți că băutura este pe mâini bune .

Un Starbucks Coffee Master poartă un șorț negru pentru a semnifica faptul că au finalizat un program de educație specializată în domeniu. Acești angajați au studiat diferite elemente ale producției și preparării cafelei, inclusiv metodele de creștere și profilurile de aromă ale diferitelor soiuri de cafea. Starbucks Coffee Masters poate răspunde la aproape orice întrebare pe care ați putea-o avea despre băutura preferată.

Vivian Fonseca este un Starbucks Coffee Master cu sediul în Brazilia și dragostea ei pentru studiul cafelei a început chiar atunci când s-a angajat să lucreze la lanțul de cafea.

„Pasiunea mea de cafea a început atunci când am gustat Etiopia Sidamo”, a declarant Fonseca Starbucks într-un interviu. „Din acel moment am devenit iubitor de cafea. Mi-am dorit să devin Maestru al Cafelei pentru că îmi doream să învăț, să împărtășesc și să inspir.”

În plus față de șorțul negru Starbucks, există multe alte culori de șorțuri pe care le-ați putea observa pe un barista, în funcție de locația unui magazin, de perioada din an, de realizările unei persoane și chiar de inițiativele magazinului.

Data viitoare când comandați un Caramel Macchiato, opriți-vă pentru a observa ce culoare are șorțul acelui barista care vă servește. Dacă ați presupus că va fi întotdeauna acea nuanță de verde, vă puteți înșela.

Se pare că există coduri ascunse în diferitele culori pe care le poartă barista. Deși majoritatea angajaților poartă șorțul verde, există, de asemenea, șorț negru, portocaliu, roșu, sau chiar șorț violet în spatele acestor aparate de cafea.

Potrivit unei postari pe site-ul official Starbucks, orice angajat poate purta șorț starbucks verde, dar angajații care au servit în armată, de asemenea, au opțiunea de a obține șorțurile lor brodate cu un steag american. În plus, acei bariști care au absolvit Cursurile de realizare Starbucks College, primesc un șorț brodat cu un mortarboard. Dacă sunteți un barista surd, compania va broda cuvântul „Starbucks” în limbajul semnelor.

Sursa foto: https://google.com

Acest material a fost realizat de către doamna Elena Neacșu în exclusivitate pentru platforma media independentă Criteriul Național

Mă, fraţilor, bine-a zâs cine-a zâs, nu te potrivi muierii! Poale lungi şi minte scurtă, ce mai… Păi da, că Veta, nici una, nici două: „Du-te, Mărine, la târg să vinz’ curcanu’, să-l vinz’, zâce… Cu ce iai pe el, cu ce-om mai avea pe-aci, om face de-un porc!”

Bă, şi cum vă spusăi,  era-ntr-o zî de joi şi hop! şi  io cu curcanu’ la rată. Îl băgai bine,  da’ vez’, dădea cu ciocu-n paporniţă, vrea să ia aer, ştii. Dar  îl tufli cum putui mai bine şi trecui de control. Trecui. Vigilent şoferu’, da’ cu mine nu-i mearsă. Băgai curcanu’ la picioare şi tăcui mâlc. Şi bag’ samă, de la o vreme l-ajunsă şi pe el obosala şi să linişti… curcanu’. Ba aţipi şi io niscai.

Cum-necum, ajunsărăm la târg. Lume, să dai cu acu-n sus şi cădea-n cap de om, nu altceva. Că doar mai fusăi io la târg, da’ vez’, nu–n prag de sârbători ca acuma.

Mare bătaie de cap, fraţilor! Nevestii i-e uşor să dea comandă: „du-te!” Că i-am şi zâs az’ primăvară să luăm unul de ţâţă ca să-l creştem noi şi să ni-l tăiem ca oamenii, da’ nu, a făcut ea socoteala, vez’ Doamne, şi-a ajuns la concluzia că e mai mare cheltuială să ţii porc decât să-l cumperi de gata. O fi, da’ ea unde e acuma? Că mă învârtesc ca o curcă beată, de uitai şi de ce veni. Noroc cu curcanu’,  că dă cu ciocu-n paporniţă. Mă uitai io la preţuri ca să ştiu cât să cer, da’ mi să păru cam puţân. Ăia o fi având alte socoteli, îmi zâc, da’ mie, dupe mintea Vetii, trebuie să-mi iasă de-un porc.

„Îu, Doamne ia-mă!”, sări o babă când îi spusăi preţu’.  „Da’ ce,  face ouă de aur?” „Nu, zâc io, numa’ dacă faci comandă!” „Cum vine aia!?” nu se lăsă baba.  „Aşa bine”, zâsăi, de-o lăsai pe gânduri. O lăsai pe gânduri, auz’!

Nu ştiu dacă trecură doauă ceasuri şi-ncepu să mă roadă la stomac. Şi mai venea şi-un miros de mititei de să fi fost de lemn te-ar fi mişcat din loc,  aşa că mă dresăi frumuşel cu freo doişpe, ştii, pârpăliţi bine, şi cu freo patru beri –

măsura mea, de vândui curcanu’ cât ai zâce peşte. Cât ai zâce peşte, m-auz’! Păi ce crezi? Ce face şi băutura, dom’ne! A fost lăsată şi ea cu un rost, bag’ samă. Căpătai o limbariţă de răsuna târgu’. Să uita lumea ca la urs la noi. Ce mai încoa’ şi-ncolo, pe mult, pe puţân, îl măritai. Scăpai de-o grije. Mi-aduc aminte decât blogodoreala nevestii de-acas’.

În rest… Să fiţi iubiţi! La bună vedere!

Acest material a fost oferit de catre doamna Elena Neacsu, in exclusivitate pentru platforma media independenta Criteriul National.

„Cineva” caruia i-am dat sa citeasca articolul din Criteriul National, articol unde discutam despre explozia de ” mandrie ” la unii dintre semenii nostri, ahtiati sa treaca in cartea de vizita „titluri” ca : doctor, presedinte, director, manager s.a , adica „VIP”, m-a intrebat : Crezi ca aceasta operatiune de „amplificare” a personaltatii are si contrariul ei , adica „simplificarea ” ?
Stiind ca numai prin cunoasterea contrariului putem sa ne apropiem de Adevar, am privit mai atent lumea si am constatat ca „simplificarea” este regula, fiind atitudinea care face posibil traiul pentru milioane de romani !
Omul, fiinta atat de complicata si enigmatica, are capacitatea sa se adapteze imprejurarilor , sa traiasca „simplificat” , cu speranta ca va putea sa spuna si maine, azi.
Iata dovada ! Peste jumatate din locuitorii tarii( vazand ce se intampla in orasul meu) cumpara haine si incaltaminte de la second hand, unde, un produs costa , „la promotie” si 1(un) leu. La fel si la alimente: se comercializeaza, ca exemplu, branza de vaca de la 12 lei/kg la 48 lei/kg !
„Simplificatii” nu se intreaba de ce asa diferenta . La ce-ar folosi ! Ei au bani pentru branza de 12 lei/kg si asta-i cea buna !
De ce reamintesc aceste adevaruri ?
Pentru a intelege ca speranta de mai bine nu mai este suportul moral al celor multi. Oamenii se bucura „AZI” fiindca maine va fi mai rau. Prezentarea numai de stiri negative si multe false, alarmante , nu mobilizeaza , dimpotriva, oamenii intra mai profund in „Asteptare” , traiesc in Prezent, fara proiecte ( are „Partidul” destule „programe” !), nevoile elementare le consuma toate energia, asa ca prin fortele proprii nu se intrevad zile mai senine.

Discrepanta enorma dintre bogati si saraci hotaraste drumuri paralele : autostrada pentru VIP-uri si drum de pamant pentru cei care traiesc in simplitate.

Sursa foto : Zoso

Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului Vasile Soroceanu pentru acest material trimis astăzi 17 Noiembrie 2018 în exclusivitate.Totodată,pe această cale îl asigură de statutul de colaborator permanent.

Criterii de alegere pentru a beneficia de accesorii auto potrivite

Insa, in momentul in care alegeti tipul de tavite pentru portbagaj, acestea sunt diferite in functie de modelul si marca masinii. In acest caz, vom vorbi despre tavite portbagaj Audi. Acestea sunt concepute in mod special pentru a se potrivi masinilor Audi. Compatibilitatea este primul criteriu de alegere al tavitelor. Nu exista accesorii pentru masini care sa fie universale asadar, alegeti numai accesorii care se potrivesc marcii si modelului de autovehicul pe care il detineti. Fiecare masina are caracteristicile si particularitatile sale incepand de la dimensiunea portbagajului pana la unghiul de inclinare. Desi aceste detalii pot sa para nesemnificative, in momentul in care instalati tavitele pentru portbagaj sunt cele decidente in ceea ce priveste modul in care se potrivesc.  Pe langa modelul masinii dumneavoastra, conteaza si anul de fabricatie si caracteristicile designului interior.

Materialul din care sunt fabricate aceste tavite portbagaj Audi este o alta caracteristica demna de luat in considerare in momentul in care alegeti un model. De regula sunt fabricate din materiale textile sau din cauciuc, aceasta varianta din urma fiind cea mai populara printre alegerile clientilor intrucat sunt mult mai usor de curatat dar si mai rezistente. Daca va doriti tavite pentru portbagaj care sa arate cat mai estetic atunci puteti opta pentru cele din materiale textile. Insa, aspectul estetic deosebit nu se imbina cu aspectul practic de cele mai multe ori intrucat se murdaresc cu usurinta iar petele ies foarte greu.

O buna protectie pentru portbagaj trebuie sa ofere posibilitatea de a proteja suprafata cat mai bine. In acest sens, modelele care prezinta mici crestaturi pe suprafata sunt cele mai indicate intrucat sunt si antiderapante. Mai ales daca transportati multe lucruri in portbagaj atunci nu se vor crea probleme in timpul deplasarii.

Preturi, oferte si recomandari

Si, la final, un alt aspect deosebit de important in  momentul in care alegeti tavite portbagaj Audi este pretul. In momentul in care achizitionati tavite pentru portbagaj va recomandam sa cititi cu atentie descrierea produsului intrucat pretul poate sa fie pentru un set intreg sau numai pentru o singura bucata.  Aceasta este o recomandare pentru a evita neplacerile indiferent de locul din care alegeti sa achizitionati tavite portbagaj Audi.

Daca iti doresti sa gasesti astfel de accesorii la cele mai bune preturi de pe piata sau poate sa beneficiezi si de niste oferte extrem de atragatoare atunci te invitam sa intri in magazinul online www.ptc-auto.ro unde vei gasi modele diversificate dar si compatibile cu tipul autoturismului detinut.

Pe drumul de întoarcere de la mare, şoferul Dragnea le mulţumeşte poliţiştilor de la volan: Eu dictez mesajele, Irina le postează

În ultima jumătate de an s-a tot vorbit și scris despre modificările pe care Parlamentul dorește să le aducă legilor justiției. Părerile sunt împărțite, în mod inegal, pro și contra. Mai multe contra decât pro.
Suntem de acord că este nevoie de o modificare a legislației din domeniul justiției, o punere de acord a normelor din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală cu directivele Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă că, de dragul schimbării, se poate schimba orice.
Cine are curiozitatea să intre pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului și să citească proiectele legislative privind justiția va rămâne cu un gust amar.
De ce?
Pentru că multe dintre modificări par a fi făcute cu dedicație pentru anumite persoane care se află sub urmărire penală sau în stare de cercetare penală. Precum și pentru unele persoane aflate în regim de detenție sau care se preconizează că se vor afla în curând dincolo de gratii.
Să analizăm un pic prevederile din pachetul legislativ privind ultima categorie.
Astfel, conform PL 469/2017 „în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii până la un an, executarea pedepsei se va realiza în arest la domiciliu, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență.”
Prevederea, în esența ei, ar fi una bună, ținând cont de aglomerarea din închisorile românești.
Dar, pe lângă această prevedere, a fost introdus un alt proiect – PL 456/2017 – care a trecut deja de Senat și se află în dezbaterea comisiei juridice din Camera Deputaților. În acest proiect se stipulează ca executarea pedepsei să se facă în arest la domiciliu pentru persoanele condamnate la închisoare până la 5 ani de închisoare. Inclusiv a celor care sunt condamnate pentru fapte de corupție. Conform acestuia, regimul de detenție se poate realiza și fracționat, doar în zilele de sâmbătă și duminică într-un centru special înființat pentru această măsură de executare.
Persoanele care vor fi condamnate la o pedeapsă de până în 3 ani ar urma să execute arestul la domiciliu și să fie monitorizate permanent prin intermediul unei brățări electronice.
PL 456/2017 mai prevede și o măsură mixtă de executare a pedepselor de până la 5 ani de închisoare, cu munca în folosul comunității în timpul săptămânii de lucru și arestul în zilele de weekend. Urmând ca o zi de detenție să fie plătită cu două zile de muncă în folosul comunității.
Dacă proiectele de mai sus ar fi adoptate, în ce ar mai consta puterea exemplară a pedepsei penale? Ce ar putea gândi un simplu cetățean când vede că persoanele care au devalizat statul sau care au fost condamnate pentru corupție execută pedeapsa în arest la domiciliu, unde au toate beneficiile oferite de familie, mai puțin libertatea de mișcare? Că este bine să fii infractor, dacă reușești să primești o pedeapsă de până într-un an sau maximum trei ani?

IT: Lucrările științifice, din nou la modă în penitenciar?

Un alt aspect ne-a atras atenția privitor la modificarea legislației penale privind regimul de detenție. Acesta este unul care a iscat numeroase controverse în trecutul apropiat și se referă la scrierea și publicarea de către deținuți a unor lucrări științifice, precum și realizarea unor invenții sau inovații brevetate.
Cred că vă aduceți aminte de lucrările „științifice”, pe baza cărora au ieșit din închisoare, înainte de termen, condamnații penal Gheorghe Becali, Dan Voiculescu, Sorin Roșca Stănescu, Adrian Năstase, și mulți alții. Au fost foarte multe lucrări girate sau scrise de fapt de înalte fețe bisericești sau de oameni importanți din mediul academic al României care s-au gândit că astfel își pot ajuta colegii aflați în nevoie.
În acel moment, s-a considerat de reprezentanții magistraților că legea este prea permisivă și că pedeapsa aplicată își pierde din rolul exemplar dacă infractorii ies pe banda rulantă din închisori, pe baza publicării unor lucrări de o calitate științifică îndoielnică sau asupra cărora planează suspiciunea de plagiat.
Magistrații chiar au propus ca un deținut să beneficieze de o singură reducere pe an, cu 30 de zile a pedepsei – indiferent de numărul lucrărilor scrise și publicate în cele 12 luni – sau numărul zilelor să scadă drastic, pentru că 30 de zile reducere de pedeapsă pentru o lucrare este prea mult.
Ce credeți că plănuiesc parlamentarii coaliției PSD-ALDE?
Conform aceluiași proiect legislativ nr.469/2017 din pachetul de inițiative privind modificarea legilor justiției se stabilește că „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 20 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate.”
Cu alte cuvinte, dacă acest text de lege va fi aprobat de Parlament avem toate șansele să asistăm la o recidivare a fenomenului „scriitorilor” din închisori, care să publice cât mai multe lucrări științifice anual pentru a beneficia de reducerea de 20 de zile din pedeapsă pentru fiecare dintre ele. Probabil că Dan Voiculescu va fi depășit cu mult de viitorii scriitori din penitenciare la numărul de lucrări științifice publicate într-un singur an calendaristic.

Observăm totodată că textul de lege este și discriminatoriu. Nu poți să pui semnul egal între scrierea și publicarea unei lucrări științifice și realizarea unei invenții sau inovații brevetate. În cazul celor din urmă, munca intelectuală este mult mai mare, deoarece ea trebuie completată și cu munca fizică, cu punerea în practică a invenției.
Pentru ca o invenție sau inovație să capete contur și să poată fi brevetată, ea ar trebui în mod normal să fie realizată faptic. De exemplu, modul în care fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu a realizat și brevetat trei invenții în timpul regimului de detenție: microhidrocentrala plutitoare, cricul încorporat în mașină și stingătorul cu senzori. În numai doi ani de închisoare.
Considerăm că pentru a fi brevetată o astfel de invenție, nu este suficient să fie doar scrisă pe o hârtie, ci este nevoie de realizarea ei practică, pentru a vedea dacă invenția este viabilă. Iar acest lucru necesită timp. Timp care nu se compară cu cel al scrierii unei lucrări științifice.
De aceea, reiterăm că este discriminatorie prevederea legislativă privind egalitatea de 20 de zile de reducere a pedepsei pentru o lucrare științifică și pentru o invenție sau inovație brevetată. Pentru că este mai ușor să scrii 10 lucrări în doi ani, așa cum a făcut Dan Voiculescu, și mult mai dificil să inventezi sau să inovezi ceva, care să fie și brevetat.
În concluzie, din lecturarea acestor proiecte legislative reținem că din articolele care vor fi modificate, cele mai multe sunt stipulate cu dedicație pentru urmăriții penal în dosarele întocmite de Direcția Națională Anticorupție.
Mai crede cineva în „bunele” intenții ale comisiei Iordache și ale ministrului Tudorel Toader?

Sursa foto : Criteriul National,Special Arad,Termene.ro

Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului George Marinescu pentru acest material oferit în exclusivitate astăzi 24 Aprilie 2018!

În ediția de miercuri, săptămânalul de satiră a publicat un desen animat intitulat „Violul, apărarea lui Tariq Ramadan”. Savantul islamic, recent acuzat de viol, este reprezentat, cu pantalonii distorsionați de o erecție impresionantă, cu următorul text : „Eu sunt al șaselea pilon al Islamului!

Acest lucru a declanșat o furtună de insulte și amenințări pe adresa rețelelor sociale. Redactorii revistei Charlie Hebdo sunt obișnuiți cu acest tip de reacție, dar această nouă creștere a scandalului l-au convins-o să depună o plângere. Dintre cele cîteva zeci de mesaje vizate, dintre care majoritatea au fost șterse de atunci, se poate citi: „Vă vom  despărți”; „A doua rundă să vină la Charlie”; „Dacă nimeni nu va decide, voi pleca”; „Fișierul S sau nu, nu-mi pasă, mă duc”; etc.

Pe pagina de Facebook a săptămânalului, alte mesaje erau încă vizibile luni seara (ortografia a fost corectată pentru o mai bună înțelegere): „În cele din urmă, frații Kouachi (autorii atacului în 2015 împotriva săptămânalului satiric) și-au făcut treaba. Acest lucru este normal, deoarece acestea fac parte din Mossad (una din agențiile de informații israeliene), „sau“ colegii tăi sunt morți, ei trebuie să facă glume și desene ahahahaha, care trebuie să fie distractiv în partea de jos, sper că vă veți alătura în curând. ”

„Cuvintele preced mereu actele”

Solicitată de prestigioasa publicație franceză Le Monde, Richard Malka, avocatul lui Charlie a mărturisit că dacă e vorba de „violență verbală“, unele mesaje sunt „suficient de exacte“, care urmează să fie luate în serios. El are grijă de climatul care continuă să cântărească în sfera presei scrise, după aproape trei ani de la uciderea a opt dintre membrii acestei reviste petrecute în data de 7 ianuarie 2015. „Cei care scriu sunt rareori cele care trec actul. Dar cuvintele preced mereu faptele, ele creează un climat. ”

Pe postul de televiziune Europa 1, succesorul Charb, actualul șef al lui Charlie, designerul Riss, a declarat că apelurile la crimă  „nu s-au oprit într-adevăr.“ „Dar este adevărat că, uneori, există vârfuri în cazul în care le primim pe rețelele sociale, iar  amenințări cu moartea explicite: că este, încă o dată,” a adăugat el. Dincolo de gravitatea acestor amenințări cu moartea, este vorba de climat”a  insistat domnia sa. ” Nu este pur și simplu disputa sau discuția, acesta nu este nici măcar prejudiciul este dincolo de faptul că (..) este că acum a devenit un lucru obișnuit pentru a apela pentru crimă . „

Pe pagina de Facebook a săptămânalului, unii critici, mai moderați, au denunțat înțelegerea secretă dintre „viol“ și „Islam“ făcută de desen. Mai precis se auce în discuție publică asemănarea și „condamnarea ” ce se realizează între viol și Islam prin asocierea care a realizat-o Charlie Hebdo ăn această  săptămână. Demn de reținut e și alt aspect, acela care se leagă de faptul că pe postul Europa 1, Riss justifică trimiterea la religia pe care Tariq Ramadan s-a prezentat ca fiind “ un savant al Islamului „.

Oceanul informatic e plin de mărturii pline de părtinire

Redactorii au avut ocazia să răspundă pe rețeaua de socializare Facebook celor care au lăsat registrul plin de invective și de insulte ca să argumenteze o anumită idee. „Aș vrea să văd același subiect pe Weinstein, Charlie Hebdo. Umorul selectiv și Islamul se vinde mai bine, nu un pervers evreu deja condamnat „, a scris un surfer.

„Am făcut o acoperire pe Harvey Weinstein (care încă nu a fost condamnat) acum două săptămâni”, a declarat un redactor al acestui săptămânal.

Schimburile de replici dintre utilizatorii de internet stau mărturie despre fractura ireductibilă dintre cei care sunt pro și cei anti Charlie Hebdo. În iacest poptop de insulte, au existat unele oaze, destul de rare de ponderări, ca de exemplu: „Această caricatură a Ramadanului este superbă! E super-amuzantă! Sunt musulman și nu sunt șocat, nu am nici un motiv să fiu! Ramadanul nu este un profet pe care îl știu! Și chiar dacă a fost! Nu vă îngrijorați de acei oameni spălați de creier și de persoane indoctrinate care insultă și amenință ca și cum ar fi insultat-o ​​pe mama lor! ”

Și în mijlocul furtunii, aruncat în acest ocean de prejudecăți,demnă de a fi citată a fost ți degajarea cu care s-a exprimat un ateu: „Nu sunt scandalizat. Nici nu admir. Sunt obosit. Când știm că 63% dintre persoanele care trăiesc în Franța nu au o religie (din care sunt eu) și tabăra cealaltă, a celor 37% care rămân mai puțin de 1 din 4 practică toate religiile, obosite, da, din toate aceste straturi puneți-vă înapoi unul peste celălalt. „

Sursa foto : Le Point,L’Express

Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național