Viața comunității – Indiferenţa- Partea a Douăzeci şi patra

Daniel Mihai — Thu, 14 Apr 2016 13:12:42 +0000

AVERTISMENT!

Redacția ziarului nostru invocă articolul numărul 30 din Constituție ce precizează clar că libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile.Iar cenzura de orice fel este interzisă.

INDIFERENŢA , cauza eşecurilor noastre !

Se întâmplă adeseori să căutăm motivul nereuşitei noastre în altă parte decât propria „grădin „. Aşa am auzit şi văzut de copil ca mai întâi trebuie să te uiţi „peste gard ” , pentru ca numai cineva rău inteţionat şi-a băgat coada de-mi merge atât de rău.

Nu greşesc dacă afirm ca la fel ca mine sunt aproape toti ceilalţi.

Cu alte cuvinte, vreau schimbare, dar să nu înceapă cu mine !

După ani de căutare a „vinovatului” pentru starea mea grea , am încetat să dau vina pe alţii şi am înţeles ca sunt pe un drum înfundat.

M-am reîntors din drum şi la prima intersecţie, înainte de a hotărî can în ce direcţie voi dori să merg, am căuta „în grădina „mea şi iată ce am găsit :

- viaţa şi munca era a unui robot, mă lăsam în voia valului ;

-copiii mei , deşi apţi de munca , „erau la studii” fără rost, cheltuiau doar banii , cu bonus pentru ţigări, distracţii, tineri moderni ;

– mergeam la Mall, cumpăram ce nu aveam nevoie, să fim văzuţi şi noi că suntem în „rândul lumii „;

-trăiam cu FRICA pierderii locului de muncă.

De ce mi-a fost frică , nu am scăpat !

Am ajuns şomer , moment în care am constatat că sunt în afara rândului şi SINGUR . Aşa am început să ascult inima şi să gândesc cu capul meu. Auzisem şi citisem undeva că, în situaţii-limită, în om se activează resursele ascunse.

Dacă eşti pregătit pentru munca o să apară şi locul unde vei lucra; fără invocarea cu mândrie a diplomelor universitare, fără pretenţii absurde, gata să o iei de la început.

Zguduit de REALITATE , am început să văd ceea ce priveam şi să înţeleg ceea ce auzeam.Eram alt om !

Mi-am schimbat complet gândirea şi stilul de viaţă, copiii au început să lucreze , iar „prietenii” ,care se bucuraseră ,prin INDIFERENŢĂ , de eşecul meu, au fost trecuţi la capitolul ” nu vreau să-i mai ştiu”.

Aşa de…- separatist si egoist – tratam şi VIAŢA COMUNITĂŢII. Vedem cum se irosesc banii noştri pe fleacuri , în loc de a se rezolva : canalizarea, asfaltarea străzilor, siguranţa cetăţeanului, şi , NOI, INDIFERENŢI, convinşi că nu-i treaba noastra.

Haideţi să vedem Realitatea : aleşii locali -primar, consilieri -, sunt reprezentanţii nostri ,cu obligaţia legală de a administra şi gestiona corect treburile obştei. La fel ca atunci când, eu, persoana particulară, dau mandat cuiva să mă reprezinte într-o afacere. La încheierea mandatului reprezentantul meu, mandatarul, trebuie să dea socoteală ce-a făcut cu banii mei .

Aşa să procedăm şi cu reprezentanţii comunităţii !

Să încetăm cu indiferenţa şi gândirea : nu-i treaba mea !

Când vom ajunge în gand si-n faptă dincolo de ograda noastră, Indiferenţa va fi înlocuită cu Responsabilitatea şi Solidaritatea ! Vom trăi mai bine !

Sursa foto : vranceaaltfel.ro

Redacţia ziarului Criteriul Naţional mulţumeşte inspiratului autor Vasile Soroceanu şi totodată,pe această cale îl asigură de colaborarea ce se doreşte a fi permanentizată !

Criteriul National » Viața comunității – Indiferenţa- Partea a Douăzeci şi patra

Viața comunității – Indiferenţa- Partea a Douăzeci şi patra

AVERTISMENT!