PARABOLA ZILEI

                                     Pinocchio si Duba(iul)

Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare! Orice asemanare cu fapte, intamplari si personaje este pur (si simplu)…intamplatoare!

 Bucuresti, anno Domini 2015, luna iunie…

In Palatul Victoria era forfota mare… Toti functionarii se roteau de colo pana colo…
Secretarele nu mai erau deloc vesele si gurese ca alta data, atunci cand intreg staff-ul afisa un zambet superior oricarui nou-venit!
Insa, la poarta din multime se desprinde un tanar bine imbracat, cu un glas placut si, profitand de neatentia si blazarea portarilor patrunde in incinta.
Urca etajele cu o lejeritate debordanta si, fara sa fie deranjat patrunde in cabinetul Primului Ministru.
Acesta, vadit afectat de tot scandalul din ultimele zile era transfigurat, transpirat din cale-afara.
-Cum ai patruns si cine esti? Nu cumva esti trimis de vreun procuror ca sa ma dea jos?
-Nu Dottore…Nu sunt trimisul nimanui, cat mi-as dori!
-Dar, de ce ai venit asa si de ce nu te insoteste vreun paznic, vreun subordonat de al meu? Cum se poate una ca asta, in palatul meu?
– Ha-ha-ha! Inca nu te-ai vindecat de mandrie, nici acum? Nici in ceasul al doisprezecelea? E grav, omule! Inseamna ca meriti sa-ti spun ceva, aproape in …exclusivitate!
– Cum? Cine? Tu? Ia sa dau eu un telefon ca sa te alung odata de aici pentru totdeauna!
Forma interiorul rapid, insa cu o miscare plina de iuteala tanarul prinse receptorul si-l smulse cu dexteritate!
– Mi-ai stricat telefonul…O sa-mi platesti! Ai sa vezi cine sunt eu! Ai sa vezi ce o sa patesti! Derbedei ca tine nu trebuie sa fie liberi!
– Ha-ha-ha! Hai ca devii si mai simpatic, Victoras! Numai ca ti s-au scurs zilele acelea in care taiai si spanzurai dupa propriul tau moft!
-Esti obraznic si pentru asta chiar ca vei plati!
Dadu sa se repeada cu o miscare imprumutata dintr-o tehnica baschetbalistica, insa si de data aceasta tanarul nostru se eschiva asemeni unui porumbel!
-Ohoho! Ce vointa de a ma strivi posezi Victoras! Cred ca ti-a trecut si piciorul drept nu-i asa?
– Ce te intereseaza pe tine de asta, derbedeule?
– Eh, uite ca imi pasa! Spre deosebire de tine, caruia de nimeni si de nimic, timp de atatia ani…Si, ca sa plec impacat vreau sa-ti mai transmit ceva!
– Ce anume? Crezi ca am nevoie de tine ?
– Pai, nu stiu daca vei mai avea nevoie de mine! Dar poate nu stiii gluma cu Dubai-ul…Stiu ca acolo ai frecventat anumite localuri…
-Si., ce-ti pasa tie de asta?

-Pai, in timp ce tu erai acolo si te relaxai, datorita legilor tale permisive si faptului ca ai incuviintat jaful, mafiotii au prosperat!

-Nu exagera! AM FOST ACOLO SA DISCUT AFACERI SI SA FAC LOBBY PENTRU CA DE-ALDE TINE SA O DUCA MAI BINE!

-Iar ma faci sa zambesc amar, Victoras! Da, stiu ca acum te exprimi si-n rime si ai si vorbe pregatite! Insa, niciodata nu ma vei impresiona cu minciunile pe care le debitezi!

-Te rog sa parasesti incaperea!
– Ah, inca ai arogante nemasurate! DAI ORDINE…Afla ca nu ma lasi sa-ti spun gluma…
-Pai, si care ma rog ar fi gluma cu Dubai?
– Pai, pregateste-te! DUBA-I GATA!